Aud ploaia recitând din Bacovia
materia geme ca un galben corb
sunt singur eşti singur
numai Dumnezeul toamnei e orb
Septembrie ca o sticlă de şampanie se agită
copacii au la gât felinare
violet lacrimi paradisul ca dinamită
trece poetul şi moartea se ridică-n picioare
poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (22 noiembrie 2011
Atât plopii pentru azil În rest ceilalţi
copaci să-şi descarce frunzele de pe
internet După nevoi şi anotimp Un
hoit un corb un câmp minat cu mu
şeţel şi iarbă zăpada şi eu corbul
lui Bacovia zburând de la un
cuvânt la altul Luna galbena
serenadă a nopţii abia se-a
ude Ecou somnambul
de romanţă
poezie de Costel Zăgan din Elegii bacoviene (5 august 2018)
Te uită cum ninge Bacovia
din carte aruncă tot jarul
şi dacă se-aprinde vreo stea
de ciudă să-ţi sară muştarul
Şi mână şi iarna spre sobă
copacii să-ţi bată în geam
să dea cea din urmă probă
şi iar să tragă ziua în ham
Ascultă toţi lupii cum urlă
şi lumea în versuri dispare
dar cucuveaua ucisă în turlă
se-aude în moarte mai tare
Iată căldură mă ţine în ger
de dragoste iarăşi m-aprind
te uită cum ninge Bacovia
să scrie din moarte un rând
Şi Doamne ce noapte de vis
aprind lumânarea-grenadă
un ochi în piept s-a deschis
dar luna din ochi o să cadă
Şi altă tăcere zău că nu am
doar stele pe jos şi în suflet
şi-un înger c-o floare în geam
să ardă în lume ce-i putred
poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (19 noiembrie 2018)
A
Tăcerea zburdă pe hârtie;
Cuvintele sunt nişte lupi;
Tăcerea va muri: o ştie,
Dar zburdă, cum s-o întrerupi!?
VARA ÎN MARE (PE)TRECERE
Hei ce valuri și nisip
hei ce mare pân-la cer
amintire fără chip
astăzi însă doar disper
Dar ce mare pân-la cer
și ce stânci în amintire
mare aș putea să-ți cer
pe val încă o iubire
O ce stânci în amintire
mare parcă fără chip
doar în ochi ce nălucire
și ce valuri de nisip
O ce mare pân-la cer
ce fantome fără fler
Costel Zăgan, CEZEISME II
FAȚĂ-N FAȚĂ: EU ȘI MAREA NEAGRĂ
CRITICĂ LITERARĂ
Ştiaţi că Bacovia
visa
când pe-un picior
când
pe
celălalt
Cică
aşa
a scris
Majoritatea
postumelor
Restul
operei
fiind deja
licitat
Înainte
de
geneză
Cu
scântei galbene
Şi
plumb
de
aur
Costel Zăgan, Elegii bacoviene
0. Să ne apărăm de îngeri, nu de oameni! 1. Să ne protejăm de păsările cerului, nu de oamenii pământului! 2. Să urâm, nu să iubim ! 3. Să t...
.jpg)
