Timpul ne poartă pe unde vrea.
Costel Zăgan, Inventeme
Au căzut aseară peste sat
stele cu efect întârziat
și toți pomii brusc au desfrunzit
de la plus la minus infinit
Doamne ce risipă de eternitate
vântul spulberă nu frunze nestemate
Costel Zăgan, HYPERION, 2001
CRITICĂ LITERARĂ
Ştiaţi că Bacovia
visa
când pe-un picior
când
pe
celălalt
Cică
aşa
a scris
Majoritatea
postumelor
Restul
operei
fiind deja
licitat
Înainte
de
geneză
Cu
scântei galbene
Şi
plumb
de
aur
Costel Zăgan, Elegii bacoviene
0. Să ne apărăm de îngeri, nu de oameni! 1. Să ne protejăm de păsările cerului, nu de oamenii pământului! 2. Să urâm, nu să iubim ! 3. Să t...