luni, 19 decembrie 2022

NE AȘTEAPTĂ O APOCALIPSĂ CUMSECADE


Ca un
obuz rămas
neexplodat
de la
ultima revoltă
a
îngerilor
Cerul
Îşi întinde
aripile neliniştite
De la
primul
la
ultimul înger
Dumnezeu
cu
fitilul fulgerului
în
mână
Ezită
Oare
E suficient albastru
Pentru
o
Apocalipsă
Cât
de
cât
normală
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale
-
Etichete:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

TREBUIE

0. Să ne apărăm de îngeri, nu de oameni! 1. Să ne protejăm de păsările cerului, nu de oamenii pământului! 2.  Să urâm, nu să iubim ! 3. Să t...

  • ILUZIE ÎNCREMENITĂ
     Urmăresc din poem trezirea muntelui piatră izbucnind din  piatră cuvânt pe cuvânt Costel Zăgan, ODE GINGAȘE
  • EREZIA INCERTITUDINII ABSOLUTE
     Cică asta-i norma cotidiană a poetului firmamentul ori după caz stratul cu sârmă ghimpată de la piept mugur de fier lângă mugur de fier  st...
  • (niciun titlu)
     Adevărul supără: pe toată lumea! Costel Zăgan