EFECT BACOVIA

 În căutarea paradisului pierdut Bacovia se mută dintr-o carte în alta ultimul vers de toamnă rătăcește printre frunze și ridurile de pe fruntea poetului numai eu scriu să mă deștept degeaba nimeni nu mai este liber sfârșitul continuă Costel Zăgan

 Cartea-i modelul meu.

 Am  toamna-n buzunare îi duc frunzele pe limbă scriu poeme dac-o doare în tăcere cine-o schimbă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

  Erezia lui Bacovia Publicat de  Costel Zăgan , 4 martie 2015 Doamne cum ţi-aş mai topi inima de gheaţă noapte fără de capăt Un Bacovia de zăpadă îmi colindă insomniile De-atâta nopţi aud ningând aud cerul viscolind nu-s singur şi mă duce-un gând la poluri Şi pacă dorm în pat de gheaţă iubita parcă viscoleşte şi până mâine dimineaţă am să mă zbat precum un peşte Şi nervii iernii-au îngheţat iubito chiar la noi în pat (Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II)

 După ploaie, florile-mi spun totul despre frumusețe. Costel Zăgan, Inventeme

 - Bine-ai (re)venit, Domnule Bacovia! Costel Zăgan, Toamna dintre cuvinte